In defensiva

Ne-am baricadat mereu si i-am asteptat la cotitura. Fie ca se numeau tatari, turci sau alte natii cotropitoare, ne-am aparat folosindu-ne de avantajele naturale si avand inainte conducatori cu strategii deosebite.
Chiar daca istoria ne arata ca am fost mereu in atentia unor popoare mai puternice decat noi, nu pot sa nu ma intreb daca aceasta atitudine defensiva cu care abordam si in zilele noastre lumea, e in sangele nostru sau e doar o mentalitate transmisa din generatie in generatie?
Probabil cel mai deschis “camp de lupta” din zilele noastre e sportul rege, fotbalul. Am stat in aparare in ‘94 si am dus contraatacuri un un Hagi magistral.Am jucat cu autobaza in poarta in 2008 cu generatia condusa de Chivu&Mutu si o vom face din nou, cat de curand.
“Peste noi” vor veni sarbii , o nationala puternica, aflata pe val, cu jucatori tineri, foarte tehnici si dornici de afirmare, pentru un meci de calificare la CM 2010. Nu le-am pregatit mlastini, nici atacuri nocturne, ci un gazon cu denivelari, iarba lipsa si musuroaie de cartita . Iar ne aparam?